Sărbătoarea Sf. Împărați Constantin și Elena - Hramul istoric al Catedralei Patriarhale

Catedrala Patriarhală îşi va sărbători hramul în ziua de cinstire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Astfel, luni, 21 mai 2012, pe un podium special amenajat în apropierea Catedralei Patriarhale Sfânta Liturghie va fi oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Mai multe informații cu privire la programul evenimentelor a oferit pentru TRINITAS TV, Părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Marele Eclesiarh al Catedralei Patriarhale și Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor: ”Programul va începe încă de duminică, 20 mai, când se va săvârşi, de la orele 16:00, Slujba Vecerniei unită cu Litia, iar în ziua hramului, de la orele 7:00, vor fi scoase în procesiune moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Dimitrie cel Nou şi vor fi aşezate în baldachinul special amenajat lângă Catedrala Patriarhală, unde vor rămâne întreaga zi pentru a putea fi venerate de către credincioși. În continuare, de la orele 9:00 va fi oficiată Sfânta Liturghie”.

Actuala Catedrală Patriarhală este unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Sfinţită de Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei

Construcţia începută în anul 1656 a fost supravegheată de către doi cunoscuţi ispravnici: Radu Logofătu Dudescu şi Gheorghe Şufaru. Ctitorie a voievodului Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658), a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău.

„Apoi am mers la o margine a oraşului, pe un deal înalt, care îmbrăţişează cu privirea oraşul dimprejur, unde domnul de acum s-a sârguit să clădească o biserică măreaţă şi prea strălucită, semănând pe dinăuntru cu biserica de la Argeş. Dar aceasta este de cărămidă şi în tindă are doisprezece stâlpi, fiecare dintr-o singură bucată rotundă de piatră, ca să împlinească numărul celor 12 Apostoli. Deasupra ei se înalţă patru turle mari şi în faţă un pridvor larg. Acoperişul este învelit cu plumb, a cărui greutate se spune că se ridică la 40.000 de ocale. Apoi am făcut în ea o slujbă de sfinţirea apei şi Preasfinţia Sa a stropit-o, potrivit pravilei, căci până acum nu fusese încă terminată şi, prin urmare, nu era târnosită. Este închinată Sfântului Constantin, care este şi numele ctitorului, şi Sfintei Elena“, mărturiseşte Paul de Alep în „Jurnalul său de călătorie“, descriind aşezământul şi momentul sfinţirii bisericii de către Macarie al III-lea al Antiohiei, în anul 1658.

Catedrală mitropolitană

După sfinţirea ctitoriei, Constantin Şerban Voievod nu s-a bucurat de împlinirea tuturor lucrărilor bisericii, căci imediat după sfinţire, în anul 1658 a fost nevoit să părăsească ţara şi a mers în Transilvania.

În acelaşi an, noul domn, Mihnea Vodă, la îndemnul mitropolitului Ştefan, a organizat momentul istoric al târnosirii ctitoriei înaintaşului său. Astfel, în Duminica Tuturor Sfinţilor din acel an, patriarhul Macarie al Antiohiei a uns cu mir altarul şi stâlpii bisericii.

Lucrările lăcaşului rămas nezugrăvit înaintea sfinţirii au fost duse la bun sfârşit în timpului domnului Leon Radu. După terminarea lucrărilor de zidire exterioară, biserica din centrul Capitalei s-a îmbogăţit cu pictură lucrată în tehnica fresco, terminată în vara anului 1688. Din această pictură, Catedrala patriarhală mai păstrează astăzi doar icoana de hram din firida de pe peretele estic al pridvorului. Istoria şi mai ales legendele formate în jurul acestui reper duhovnicesc al Bucureştiului spun că pentru chipurile Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pictorul rămas anonim a folosit ca model chipurile lui Radu Vodă Leon şi cel al Doamnei Luchia, consideraţi cea de-a doua pereche de ctitori ai lăcaşului. La 8 iunie 1668, la puţin timp după înscăunarea noului mitropolit, Teodosie al Ungro-Vlahiei, domnitorul Radu Leon, după sfătuirea cu ierarhii şi egumenii din mănăstiri, a hotărât oficial ca biserica din Dealul Viilor să devină Catedrala mitropolitană. Această calitate şi-a păstrat-o până în anul 1925 când, prin ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, a devenit Catedrala patriarhală.

Aici s-a consfinţit Unirea

Ctitoria lui Constantin Şerban Voievod a fost gazda, de-a lungul timpului, a numeroase momente de importanţă deosebită pentru biserica şi ţara noastră. Aici au fost unşi domnitorii Ţării Româneşti, patriarhii României, s-a consfinţit Unirea de la 1859 şi tot aici s-a proclamat, la 9 mai 1877, independenţa de stat a României. În timpul domnitorului Gheorghe Duca au continuat lucrările la paraclisul Reşedinţei patriarhale cu hramul „Sfântul Gheorghe“, iar mitropolitul Varlaam a dezvoltat un centru cultural în jurul bisericii, organizând în Drumul Filaretului, strada 11 iunie de astăzi, tipografia Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.

Arhitectură

Înrudită îndeaproape cu biserica episcopală de la Curtea de Argeş, ctitoria lui Neagoe Basarab, atât în ceea ce priveşte planul, cu naosul în formă de treflă, cât şi numărul şi dispoziţia coloanelor din pronaos şi a turlelor, Catedrala prezintă, totuşi, faţă de modelul argeşean însemnate deosebiri: este mai mare, are pronaosul supralărgit, spre a fi mai încăpător, şi un pridvor spaţios la intrare, cu arcade pe stâlpi robuşti de zidărie.

Potrivit planului, este o biserică relativ mare, de aproape 38 metri lungime şi 18 metri lărgime la exterior, cu ziduri din cărămidă legate cu mortar de var şi nisip, de o grosime ce variază între 1-1,60 metri. Suprafaţa construită este de 560 metri pătraţi, cu înălţimea de 11,35 metri, iar la turle de 21,55 metri.

Moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arăpaşu o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.

După aducerea moaştelor, cultul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a înflorit la Catedrala patriarhală. În fiecare an, în ziua prăznuirii lor, racla cu sfintele moaşte este scoasă în procesiune şi aşezată spre închinarea credincioşilor, alături de racla cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor.