Catedrala
Patriarhală îşi va sărbători hramul în ziua de cinstire a Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena. Astfel, luni, 21 mai 2012, pe un podium special amenajat
în apropierea Catedralei Patriarhale Sfânta Liturghie va fi oficiată de către
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat
de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.
Mai multe
informații cu privire la programul evenimentelor a oferit pentru TRINITAS TV,
Părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Marele Eclesiarh al Catedralei
Patriarhale și Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor: ”Programul va
începe încă de duminică, 20 mai, când se va săvârşi, de la orele 16:00, Slujba
Vecerniei unită cu Litia, iar în ziua hramului, de la orele 7:00, vor fi scoase
în procesiune moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului
Dimitrie cel Nou şi vor fi aşezate în baldachinul special amenajat lângă
Catedrala Patriarhală, unde vor rămâne întreaga zi pentru a putea fi venerate
de către credincioși. În continuare, de la orele 9:00 va fi oficiată Sfânta
Liturghie”.
Actuala
Catedrală Patriarhală este unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară
închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Sfinţită de Patriarhul Macarie al
III-lea al Antiohiei
Construcţia
începută în anul 1656 a fost supravegheată de către doi cunoscuţi ispravnici:
Radu Logofătu Dudescu şi Gheorghe Şufaru. Ctitorie a voievodului Ţării
Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658), a fost sfinţită în 1658 de
patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul
Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău.
„Apoi am
mers la o margine a oraşului, pe un deal înalt, care îmbrăţişează cu privirea
oraşul dimprejur, unde domnul de acum s-a sârguit să clădească o biserică
măreaţă şi prea strălucită, semănând pe dinăuntru cu biserica de la Argeş. Dar
aceasta este de cărămidă şi în tindă are doisprezece stâlpi, fiecare dintr-o
singură bucată rotundă de piatră, ca să împlinească numărul celor 12 Apostoli.
Deasupra ei se înalţă patru turle mari şi în faţă un pridvor larg. Acoperişul
este învelit cu plumb, a cărui greutate se spune că se ridică la 40.000 de
ocale. Apoi am făcut în ea o slujbă de sfinţirea apei şi Preasfinţia Sa a
stropit-o, potrivit pravilei, căci până acum nu fusese încă terminată şi, prin
urmare, nu era târnosită. Este închinată Sfântului Constantin, care este şi
numele ctitorului, şi Sfintei Elena“, mărturiseşte Paul de Alep în „Jurnalul
său de călătorie“, descriind aşezământul şi momentul sfinţirii bisericii de
către Macarie al III-lea al Antiohiei, în anul 1658.
Catedrală mitropolitană
După
sfinţirea ctitoriei, Constantin Şerban Voievod nu s-a bucurat de împlinirea
tuturor lucrărilor bisericii, căci imediat după sfinţire, în anul 1658 a fost
nevoit să părăsească ţara şi a mers în Transilvania.
În acelaşi
an, noul domn, Mihnea Vodă, la îndemnul mitropolitului Ştefan, a organizat
momentul istoric al târnosirii ctitoriei înaintaşului său. Astfel, în Duminica
Tuturor Sfinţilor din acel an, patriarhul Macarie al Antiohiei a uns cu mir
altarul şi stâlpii bisericii.
Lucrările
lăcaşului rămas nezugrăvit înaintea sfinţirii au fost duse la bun sfârşit în
timpului domnului Leon Radu. După terminarea lucrărilor de zidire exterioară,
biserica din centrul Capitalei s-a îmbogăţit cu pictură lucrată în tehnica
fresco, terminată în vara anului 1688. Din această pictură, Catedrala
patriarhală mai păstrează astăzi doar icoana de hram din firida de pe peretele
estic al pridvorului. Istoria şi mai ales legendele formate în jurul acestui
reper duhovnicesc al Bucureştiului spun că pentru chipurile Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena, pictorul rămas anonim a folosit ca model chipurile lui
Radu Vodă Leon şi cel al Doamnei Luchia, consideraţi cea de-a doua pereche de
ctitori ai lăcaşului. La 8 iunie 1668, la puţin timp după înscăunarea noului
mitropolit, Teodosie al Ungro-Vlahiei, domnitorul Radu Leon, după sfătuirea cu
ierarhii şi egumenii din mănăstiri, a hotărât oficial ca biserica din Dealul
Viilor să devină Catedrala mitropolitană. Această calitate şi-a păstrat-o până
în anul 1925 când, prin ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de
Patriarhie, a devenit Catedrala patriarhală.
Aici s-a consfinţit Unirea
Ctitoria lui
Constantin Şerban Voievod a fost gazda, de-a lungul timpului, a numeroase
momente de importanţă deosebită pentru biserica şi ţara noastră. Aici au fost
unşi domnitorii Ţării Româneşti, patriarhii României, s-a consfinţit Unirea de
la 1859 şi tot aici s-a proclamat, la 9 mai 1877, independenţa de stat a
României. În timpul domnitorului Gheorghe Duca au continuat lucrările la
paraclisul Reşedinţei patriarhale cu hramul „Sfântul Gheorghe“, iar
mitropolitul Varlaam a dezvoltat un centru cultural în jurul bisericii,
organizând în Drumul Filaretului, strada 11 iunie de astăzi, tipografia
Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.
Arhitectură
Înrudită
îndeaproape cu biserica episcopală de la Curtea de Argeş, ctitoria lui Neagoe
Basarab, atât în ceea ce priveşte planul, cu naosul în formă de treflă, cât şi
numărul şi dispoziţia coloanelor din pronaos şi a turlelor, Catedrala prezintă,
totuşi, faţă de modelul argeşean însemnate deosebiri: este mai mare, are
pronaosul supralărgit, spre a fi mai încăpător, şi un pridvor spaţios la
intrare, cu arcade pe stâlpi robuşti de zidărie.
Potrivit
planului, este o biserică relativ mare, de aproape 38 metri lungime şi 18 metri
lărgime la exterior, cu ziduri din cărămidă legate cu mortar de var şi nisip,
de o grosime ce variază între 1-1,60 metri. Suprafaţa construită este de 560
metri pătraţi, cu înălţimea de 11,35 metri, iar la turle de 21,55 metri.
Moaştele Sfinţilor Împăraţi
Constantin şi Elena
În anul
2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din
Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arăpaşu o raclă cu
părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la
Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de
Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.
După
aducerea moaştelor, cultul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a înflorit la
Catedrala patriarhală. În fiecare an, în ziua prăznuirii lor, racla cu sfintele
moaşte este scoasă în procesiune şi aşezată spre închinarea credincioşilor,
alături de racla cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul
Bucureştilor.
