Preacuvioasa maica noastre Eufrosina, fiica lui Pafnutie Egipteanul.

Sfânta Eufrosina a trait pe timpul Împaratului Teodosie cel Mic. Parasind ea lucrurile veselitoare ale lumii si desertaciunea si slava vietii acesteia, si fugind pe ascuns din casa parinteasca, s-a schimbat pe sine, îmbracând haine barbatesti, Smarald numindu-se, în loc de Eufrosina. Si fiindca a iubit vietuirea monahiceasca, a mers la o mânastire de barbati, aratându-se ca un famen împaratesc, si tunzându-si parul capului sau, se silea prin tot chipul sa se ascunda, ca sa nu o afle Pafnutie, tatal ei. Dupa ce si-a câstigat dorinta, se nevoia cu multe nevointe si osteneli si cu rugaciuni neîncetate, pâna când si-a uscat cu totul trupul sau gingas femeiesc, asa fel, încât toti fratii mânastirii se spaimântau si se minunau, vazând patimirea ei. Si cu adevarat era un lucru minunat, sa vada cineva o femeie frumoasa, locuind în mijlocul monahilor. Prin urmare asa a putut a straluci în mijlocul barbatilor cu virtutile, precum si piatra cea scumpa smaraldul straluceste în mijlocul celorlalte pietre. Cu adevarat smarald s-a aratat fericita aceasta Eufrosina, ramânând necunoscuta, nu un an sau doi sau trei, ci vreme de treizeci si opt de ani încheiati, adica pâna la sfârsitul vietii sale.

Caci numai la sfârsitul vietii sale s-a aratat cum ca era femeie, si nu barbat. Pafnutie, tatal ei, a mers odata la mânastire, pe timpul în care era sa moara cuvioasa. Si vazându-l ea, a zis catre dânsul cuvântul acesta cel mai de pe urma: "O, tata!" Si asa si-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, bucurându-se si veselindu-se de bunatatile ce avea sa le dobândeasca pentru nevointele si ostenelile sale.

Tatal ei auzind cuvântul acesta, s-a spaimântat, pentru bucuria cea peste masura ce a luat, ca s-a învrednicit a vedea pe fiica sa, si a cazut la pamânt ca un mort. Si ce alt dar se cuvenea sa patimeasca, în timp ce a auzit acest cuvânt facator de bucurie? A lasat el patria si lumea si cele din lume, si luând în sufletul sau asemenea râvna si dorinta a pustnicestilor nevointe ale fiicei sale, s-a facut si el monah. Pentru aceasta s-a aratat mostenitor, atât al locului cum si al chipului, mânastirii, si al virtutilor fiicei sale. Ca un tata al acestui fel de copil evlavios, bucurându-se si veselindu-se, s-a mutat la Domnul.

Grădina părintelui Arsenie Boca

Dacă nu ai maşină, ajungi greu la Mânăstirea Prislop. Cu trenul până la Deva, poţi să-ţi scrii memoriile. De la Deva la Haţeg, mai faci vreo 50 de kilometri cu un microbuz care pleacă la oră fixă numai dacă este plin. La Haţeg trebuie să te opreşti. Drumul a fost lung şi trebuie să te odihneşti la Casa Veche, unde găseşti cea mai bună ciorbă de burtă din oraş. Iar a doua zi, cât mai devreme, iei un taxi şi mai faci 13 kilometri printre dealuri uscate de secetă ca să ajungi la părintele Arsenie Boca.

Aici, la Mânăstirea Prislop, vine lume de pe lume şi cine vrea să se reculeagă trebuie să aleagă o zi de pe la mijlocul săptămânii. În zile de sărbătoare, este puhoi de oameni. În 2010, pe data de 28 noiembrie, ziua în care Părintele a trecut zarea, au venit aici peste 40.000 de credincioşi. Mai nou, "pelerini". Sau pur şi simplu curioşi. Ca mine.

Fetişoare disperate şi gospodine îngândurate bagă adânc prin crăpăturile zidului bisericii monede de 10 bani, înfăşurate în răvaşe de credinţă şi speranţă. Din urma lor, bietele măicuţe se chinuie să scoată cu agrafe şi cârlige subţiri banii din zid. "Să le spuneţi că este obicei păgân, să nu mai facă aşa", ridică ochii spre mine o bătrână cernită. Dacă aş putea, le-aş zice că apa pătrunde prin crăpăturile râcâite pe lângă bănuţi şi distruge zidirea cea veche. Şi e păcat...

E mare Grădina lui Dumnezeu şi nu are garduri. Dar nici grădina Părintelui Arsenie Boca nu este mai mică. Aici vin oameni din toată ţara. În timp ce mă uitam la el cum se închină, Nicolae Furdui Iancu şi-a pus în faţă ghidul mânăstirii: bătea soarele pieziş... La mormântul Părintelui, au dormit două căprioare în fiecare noapte, timp de aproape doi ani. În grădina Părintelui, vin cerbii şi lupii pe care îi dojenea în povestiririle credincioşilor din preajma lui. Poate că vin şi securiştii care îl păzeau pe Părintele la muncă silnică, să nu fugă la înmormântarea mamei lui. Şi mare mirare trebuie să fi căzut pe ei când au auzit de la miliţienii din sat că Părintele pe care-l păzeau cu străşnicie chiar fusese la înmormântare. Cum să nu damblageşti şi să nu vrei să vii să vezi cum de-a putut să încapă în pământ un asemenea Om, pe când ei nu ştiau decât că aveau "o misiune de luptă împotriva duşmanilor poporului"?

Şi neobositul Părinte a mai făcut posibilă o minune: aici, în grădina Părintelui, vin în pelerinaj cele mai multe flori din România. Vară şi iarnă. Crini imperiali, trandafiri, crizanteme sau dumitriţe, mixandre, papucul-doamnei, muşcate, ochiul-boului, tuberoze, gladiole, stânjenei, margarete, lăcrămioare şi narcise, iasomie şi liliac, hortensii şi panseluţe... Mereu proaspete în potcoava de brazi argintii, prin grija credincioşilor şi a măicuţelor. "Nu noi cerem canonizarea, sanctificarea Părintelui, aşa vor oamenii", îmi răspunde Maica Stareţă. Mă primeşte bănuitor şi iarăşi mă gândesc cu necaz la mulţi confraţi de-ai noştri, cu ţânţarul din care sare armăsarul, cu găina care naşte pui vii, îi alăptează şi seara face talk-show la TV B1... "De unde ştiu eu că nu înregistraţi discuţia noastră?!..." Nu am făcut niciodată înregistrări pe ascuns sub patrafir, dar ce pot să-i zic.... Intuiesc o judecată aspră şi parţial nedreaptă faţă de mine: un derbedeu de la presă, ca atâţia alţii... "Oamenii vin cu flori pentru că Părintele iubea tot ce era frumos..." Pun florile jos, îngenunchează şi se roagă.

Mânăstirea Prislop a ajuns în straiul actual datorită râvnei de care s-au învrednicit trei ctitori. Primul este Sfântul Nicodim de la Tismana, care a copiat la Prislop "Tetraevangheliarul slavon", pe pergament împodobit cu frontispicii şi miniaturi, păstrat la Muzeul de Artă şi Istorie Naţională din Bucureşti. "Această sfântă Evanghelie s-au scris de popa Nicodim, în anul al şaselea al prigonirii în Ţara Ungurească, la anul de la facerea lumii 6913, 1405". Aşa scrie Nicodim la sfârşitul "Evangheliarului".

Al doilea ctitor a fost Domniţa Zamfira, fiica domnitorului valah Moise Vodă Basarab. Ea a restaurat biserica în perioada 1564-1580. Stareţ era Sfântul Ioan de la Prislop, a cărui peşteră este săpată în granit, mai sus de mânăstire.

În 1762, biserica a fost incendiată la ordinul generalului Buccow şi pictura a fost distrusă. Aşa a vrut imperiul civilizator al focoasei Tereza. Au rămas doar opt scene din "Acatistul Maicii Domnului". Mânăstirea este stăpânită pe nedrept de greco-catolici în perioada 1762-1948, an în care mitropolitul Nicolae Bălan l-a adus aici pe ieromonahul Arsenie Boca pentru restaurare. Era al treilea ctitor şi cel mai important. Părintele readusese harul ca stareţ la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, care fusese distrusă de tunurile aceluiaşi general Buccow. Din 1950 până în 1959, a fost mânăstire de călugăriţe. Părintele picta sfinţi frumoşi pentru că şi el era un om frumos. Toate scultpurile s-au realizat sub îndrumarea lui. În 1953, a ridicat aici un saivan dacic, rămas până astăzi pentru creşterea animalelor. În perioada 1959-1976, mânăstirea a fost transformată în azil de bătrâni. Părintele a vegheat şi de la Sinaia soarta comunităţii de călugăriţe de-aici. Iar de la 28 noiembrie 1989, odihneşte aici, la poalele brazilor argintii, pe care tot el i-a plantat.

"Părintele Arsenie Boca a fost un fenomen unic în istoria monahismului românesc", credea Dumitru Staniloae. Călare, cu căruţele sau pe jos, sute şi mii de oameni veneau la Mănăstirea Sâmbăta să-l vadă pe Părintele Arsenie înainte de război. Acesta îi ducea pe cei care veneau să se spovedească şi să se împărtăşească pe un platou din preajma unui izvor cu apă sfinţită, unde le cerea să rămână 7 zile şi 7 nopţi, timp în care mâncau doar pâine şi miere.

„Măi, nu toţi cei din lume se prăpădesc, nici toţi cei din mănăstire se mântuiesc...Unii călugări nu sunt călugări, ci cuiere de haine călugăreşti... De vrei să te faci călugăr, fă-te ca focul!", îi sfătuia Părintele pe începători.

Şi întâmplările se suprapun şi se legendează:

"Cam înainte de cel de al doilea război, când Părintele era stareţ la "Sâmbăta", s-a dus un bătrân să-l vadă şi să se plângă de un necaz. Dar erau mii de oameni acolo şi n-a apucat să ajungă şi să vorbească, aşa că a rămas peste noapte în mănăstire, găzduit de călugări. Dar cum nu avea somn, a ieşit să se dezmorţească. Şi ce să vezi: pe o lună mare şi plină, care lumina ca la amiază, în mijlocul unui lan plin de flori, Părintele Arsenie Boca vorbea cu o dihanie mare de urs. Vorbea cu el şi îl mângâia. Văzându-l pe moş, Părintele, care era îmbrăcat cu o sutană lungă şi albă, i-a spus: "Vezi! Fiarele astea m-ascultă, numa voi nu m-ascultaţi!"

Aşa se purta cel care fusese botezat cu numele Zian şi juruit lui Dumnezeu de mama lui.

"În neamul Brebilor era datină ca feciorul cel mai mare să fie jertfit lui Dumnezeu.

(...) Breb se ridică de la morminte şi veni cătră sat. Femeile îl priveau de departe cum se apropie prin soarele de toamnă, cu capul gol, părând a avea la tâmple coarne de lumină." Aşa scrie Sadoveanu despre Kesarion Breb în "Creanga de aur". Cartea a apărut înainte ca Părintele să ajungă stareţ la Sâmbăta-de-Sus.

Şi mai departe: "La cel dintăi popas, veniră cătră ei ca să-i vadă de-aproape, de pe vârfuri de brăduţi, paseri cu ochi schimbători şi veveriţi. Constantin nu se miră prea mult auzind pe stăpânul său că vorbeşte cu ele.

- Dumnezeu se vădeşte în glasul nourilor şi al cerbilor, încuviinţă Kesarion zâmbind; precum şi în alte glasuri ale muntelui.

(...) Slujitorul se nevoia să afle care au fost vorbele stăpânului său pentru a opri viforniţa şi pentru a-i da drumul. Că-i spuseseră cocoarele ori vulturii, ori cerbii ce se va întâmpla, nu putea fi nicio îndoială. Oamenii de rând nu cunosc glasul paserilor şi al dobitoacelor, pe când aleşii anumiţi ai lui Dumnezeu află toate şi ştiu să oprească şi să sloboadă stihiile".

Kesarion Breb are şase fraţi, dar şi "şase tovarăşi monahi". El este ultimul Decheneu care a dus făclia mai departe. Era o întâmplare persob ajul lui Sadoveanu în acea epocă? Nu vreau să creadă careva că Părintele a fost un model pentru Kesarion Breb. Altceva trebuie văzut aici...

"Candela bătrânului mai luci cât era necesar Egipteanului să-i afle prorocirea asupra neamurilor acestui pământ. Căci, precât vedea el, avea să vie asupra lor din răsărit duh de destrăbălare şi spaimă. Decheneul cel nou ieşi din peşteră cătră al şaptelea ceas al zilei. Purta la gât, pe straiul alb, juvaerul vechi care împodobise 53 de ani pe bătrân. Monahii lui Zalmoxis, adunaţi în cursul zilei, i se plecară în genunchi, închinându-şi frunţile. El ridică asupra lor braţele, privindu-i cu ochi îngheţaţi şi ştiind că va fi cel din urmă slujitor al muntelui ascuns".

Eu cred că focul de la muntele ascuns nu se va stinge niciodată. Şi poate că aici rezidă şi misterul vechii spiritualităţi a românilor: să aibă totdeauna ca reper şi Părinte un ultim Decheneu, care niciodată nu este ultimul...

Întâlnire între fraţi

În seara zilei de 9 septembrie, Înaltpreasfinţitul Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, l-a primit la Sediul Mitropolitan din Chişinău pe Presfinţitul Siluan, Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române în Italia, care se află în vizită în cuprinsul Mitropoliei Basarabiei pe o perioadă de două zile. La finele discuţiei, PS Siluan a vizitat Paraclisului Mitropolitan, unde conform unei tradiţii pentru acest sfânt lăcaş, a lăsat o inscripţie în Sfânta Evanghelie de pe prestol. În seara aceleaşi zile, Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei împreună cu oaspetele din Italia au vizitat Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei” din Durleşti, mun. Chişinău, unde părintele stareţ PCuv. Arhimandrit Andrei Caramalău a vorbit despre activitatea mânăstirii şi etapa la care se află construcţia bisericii. O inscripţie similară în Sfânta Evanghelie, Preasfinţitul Siluan a făcut şi la Mănăstirea „Sfântul Apostol Andrei”. La 10 septembrie, Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru şi Preasfinţitul Siluan, împreună de un sobor de preoţi şi diaconi ai Mitropoliei Basarabiei, vor oficia slujba de sfinţire a Centrului Maternal „În braţele mamei”. Centrul este construit de Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei şi oferă condiţii de cazare pentru 10 cupluri mamă-copil aflate în dificultate. Pe 11 septembrie, Preasfinţitul Siluan împreună cu Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei va oficia Sfânta şi Dumnezeiască Liturghie la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Bubuieci, mun. Chişinău(preot paroh Andrei Deleu).

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a întâlnit cu un grup de pelerini români din Scandinavia

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române s-a întâlnit astăzi, 19 septembrie 2011, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, cu un grup de pelerini ortodocși români din Scandinavia, conduși de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord. Preasfințitul Părinte Macarie a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru primirea la Palatul Patriarhiei și a spus că pelerinajul organizat de Centrul de Pelerinaj al Episcopiei Europei de Nord în colaborare cu Agenţia de Pelerinaj „Basilica Travel” a Patriarhiei Române va continua la bisericile şi mănăstirile din Patriarhia Română. Patriarhul României a subliniat importanţa pelerinajului arătând că acesta este o îmbogăţire a spiritualităţii şi o întărire în credinţă şi o întărire în comuniune frăţească. De asemenea, Preafericirea Sa a mai arătat că pelerinajul la locurile sfinte, la locurile în care Dumnezeu a arătat harul Său în mod mai intens, prin oameni, prin sfintele moaşte sau prin sfintele icoane făcătoare de minuni, însemnă o întărire a credinţei pentru că toţi suntem pelerini pe acest pământ, după cum spune Sfântul Apostol Pavel, Căci nu avem aici cetate stătătoare… (Evrei 13, 14), dar ne pregătim pentru cea cerească atunci când vedem semnele iubirii lui Dumnezeu arătate în sfinţi.

Continuă lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului

Pe şantierul din dealul Arsenalului, acolo unde va fi ridicată Catedrala Mântuirii Neamului au fost finalizate ancorajele care vor susţine pereţii mulaţi şi a început o nouă etapă, cea a pregătirii terenului pentru realizarea hidroizolaţiei din plumb. „Deocamdată săpăm pentru egalizare care va fi un strat suport pentru stratul de izolaţie cu plumb. Peste acesta va mai veni un strat de protecţie al hidroizolaţiei de 20 de cm, după care va începe efectiv lucrul la radiere, activităţi de armare, cofrare şi turnare a radierului”, a declarat pentru TRINITAS TV, inginer George Cristian Miulescu, şeful punctului de lucru de la şantierul Catedralei Neamului. Concomitent cu turnarea stratului de beton pentru egalizare se realizează şi alte lucrări, a mai precizat inginer George Cristian Miulescu: „Realizăm şi schelă pe pereţii mulaţi pentru a pregăti terenul pentru a realiza hidroizolaţia şi stratul suport al acesteia. În acelaşi timp desfăşurăm activităţi de turnare a betonului concomitent cu pregătirea terenului.

Piatră de temelie pentru o nouă biserică românească în Aubing - Munchen

Sute de credincioşi români şi germani au participat astăzi, 11 septembrie 2011, la punerea pietrei de temelie pentru noua biserică ortodoxă română din Aubing, Munchen Germania, cu hramurile cu hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Slujba a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel înconjurat de un numeros sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. La eveniment au participat numeroase oficialităţi, preşedintele Parlamentului Bavarez, doamna Barbara Stamm, Ambasadorul României în Germania, Lazăr Comănescu, Consulul General al României, doamna Brânduşa Predescu, dar şi reprezentanţi ai Bisericii Romano Catolice de Munchen şi Freisburg în frunte cu Episcopul Vicar Engelbert Siebler, reprezentanţi ai Bisericii Luterane din Bavaria în frunte cu consilierul Ecumenic Mihael Martin. Hrisovul punerii pietrei de temelie a fost citit de către Preasfinţitul Sofian Braşovenul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului. Terenul unde va fi construită noua biserica a românilor din Munchen a fost achiziţionat prin grija Înaltpreasfinţitului Părinte Serafim, Mitropolitul Europei Centrale si de Nord. „Îmi revine plăcuta datorie de a vă mulţumi tuturor celor care aţi răspuns invitaţiei noastre de a veni astăzi aici pentru a vă ruga împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi a participa la acest moment istoric, pentru comunitatea românească din Munchen, a punerii pietrei de temelie pentru viitoarea biserică ortodoxă română din capital Bavariei. Viitorul monument brâncovenesc va îmbogăţi cu siguranţă patrimonial spiritual al cestui frumos şi primitor oraş”, a mărturisit Înaltpreasfinţia Sa, după cum ne informează Radio TRINITAS. La rândul său Preasfinţitul Sofian Braşovenul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului a mulţumit pentru ajutorul acordat de autorităţile bavareze în sprijinirea misiunii româneşti în Germania. „Slavă lui Dumnezeu care astăzi a binevoit să marcăm acest loc spre a deveni o nouă poartă a cerului, pe care se va ridica o casă a lui Dumnezeu, un loc al întâlnirii oamenilor cu Dumnezeu şi prin aceasta al recunoaşterii şi întâlnirilor ca fraţi şi surori întreolaltă, un loc al regăsirii, împlinirii şi al bucurie. Mulţumire mai întâi de toate lui Dumnezeu, care a binecuvântat munca noastră de până acum, încununată prin punerea pietrei de temelie a mult doritei biserici a creştinilor ortodocşi români din acest oraş. Mulţumire oamenilor care au făcut ca astăzi să ne putem bucura împreună, celor care cu jertfelnicie au dăruit din puţinul fără a se putea sprijini pe vreun calcul omenesc, ci doar cu credinţa că Dumnezeu, care poartă grijă de iarba câmpului şi împodobeşte crinii ţarinilor, va binecuvânta osteneala fiilor şi fiicelor Lui […] Mulţumire tuturor celor care astăzi aţi venit să îmbogăţiţi ziua şi să înmulţiţi bucuria noastră de care să vă şi împărtăşiţi. Mulţumire tuturor celor care în continuare ne veţi sprijini pentru a duce la capăt construcţia bisericii. Pentru toţi care sunteţi aici astăzi, pentru toţi care ne-aţi sprijinit şi veţi face acest lucru în continuare, ne rugăm din inimă să vă înmulţească Dumnezeu bucuria prin a Sa binecuvântare”, a precizat Preasfinţitul Părinte Sofian Braşoveanul. Cu această ocazie, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învăţătură intitulat O nouă poartă a cerului în Germania în care a evidenţiat printre altele faptul că un nou locaş de cult, construcţia unei bisericii reprezintă o Poartă către Cer . De asemenea, Preafericirea Sa a subliniat faptul că în spaţiul sacru al bisericii de zid se întâlnesc pământul cu cerul, timpul cu veşnicia, credincioşii de pe pământ cu cei din ceruri  „O biserică nouă, ca locaş de cult, înseamnă o nouă „Poartă a cerului” şi o nouă „Casă a lui Dumnezeu” (cf. Facere 28, 22), iar construirea ei adună laolaltă oamenii în rugăciune şi în acţiune. Construirea unei biserici noi cere un mare efort fizic şi financiar din partea unei comunităţi. În acelaşi timp, construirea unei biserici este o lucrare cu o profundă semnificaţie spirituală, deoarece o biserică nu este o casă particulară, ci este o casă a comunităţii eclesiale; ea este învelişul arhitectural protector şi inspirator al unei comunităţi de persoane umane aflate în comuniune spirituală cu Dumnezeu, cu sfinţii Lui şi întreolaltă. În spaţiul sacru al bisericii de zid se întâlnesc pământul cu cerul, timpul cu veşnicia, credincioşii de pe pământ cu cei din ceruri, dar şi generaţiile între ele. Această adunare a tuturor oamenilor în comuniune de credinţă şi iubire este sfinţitoare şi mântuitoare, deoarece iubirea născută din rugăciune învinge spaţiul şi timpul care separă pe oameni unii de alţii”, a spus Preafericirea Sa. De asemenea, după cum a declarat Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim pentru Trinitas TV, au urmat apoi cuvântări ale Mitropolitului Augustinos, Preşedintele conferinţei episcopilor ortodocşi din Germania, Ambasadorului României în Germania, Lazăr Comănescu, dar şi a preşedintelui Parlamentului Bavarez, doamna Barbara Stamm. În cursul după-amiezii, Patriarhul României va adresa un mesaj în timpul festivităţii de deschidere a celei de-a 25-a Întâlniri Internaţionale pentru Pace organizată de Comunitatea Sant` Egidio la München, cu tema „Destinaţi la convieţuire” („Bound to live together”). În cadrul acestui eveniment, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel se va întâlni cu Preşedintele Germaniei, Excelenţa Sa domnul dr. Christian Wulf.

Delegaţie din Albania în vizită în Eparhia Argeşului şi Muscelului

Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a primit marţi 6 septembrie, la mănăstirea Nămăieşti, vizita domnului Viorel Stănilă, ambasadorul României în Republica Albania şi a domnului Gheorghe Micu, care a exercitat inalta demnitate de ambasador al României la Tirana de-a lungul a doua mandate: 1990-1996 si 2007-2009. Alături de aceştia a fost prezent şi preotul Tache Veriga de la biserica ortodoxă din oraşul Korcea, Albania, construită pentru comunitatea aromânilor din această ţară, după cum ne informează eparhiargesului.ro. Aflaţi în pelerinaj prin Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, înalţii diplomaţi au amintit de contribuţia deosebită a Chiriarhului acestei Eparhii în revigorarea vieţii religioase a aromânilor din Albania, care a avut mult de suferit în timpul regimului totalitar comunist 1945-1990. Cu acestă ocazie diplomatul Gheorghe Micu şi-a exprimat bucuria de a-l revedea pe Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic.  “De asemenea nu pot uita că în urmă cu aproape douăzeci de ani am pornit împreună construcţia bisericii Sfântul Sotir de la Korcea pentru comunitatea românească aflată acolo. Înaltpreasfinţitul a fost primul reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române care a venit în Albania pentru prăznuirea Sfintelor Paşti în anul 1991, atunci când albanezii au scăpat de regimul totalitar şi au început să revină la credinţa ortodoxă, catolică, musulmană. În aceste condiţii m-am legat mult de Înaltpreasfinţitul Calinic urmându-i întotdeauna sfaturile; astfel am reuşit ca în anul 1994 , cu prilejul vizitei în Albania a preşedintelui Ion Iliescu, să obţin de la o serie de oameni de afaceri care-l însoţeau, o sumă de peste 30 000 de dolari, cu care am reuşit să punem în anul 1995 temelia bisericii Sfântul Sotir din Korcea', a precizat Gheorghe Micu. Diplomatul Viorel Stănilă, actualul ambasador al României în Albania a declarat că Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, cât şi domnul ambasador Gheorghe Micu, sunteţi consideraţi în Albania “ctitori de istorie în ceea ce priveşte renaşterea bisericii şi a identităţii religioase a aromânilor”. În anul 1967 regimul totalitar din Albania a declarat statul ateu distrugând toate bisericile otrodoxe şi catolice. În anul 1992 a fost înfiinţată Asociaţia Aromânilor din Albania care şi-a propus printre altele să reorganizeze viaţa religioasă a acestei comunităţi. Astfel, Tache Veriga, fost sculptor, este trimis în România pentru a urma cursurile Facultăţii de Teologie Sfânta Muceniţă Filoteea din Piteşti. După absolvire, acesta este hirotonit preot de Chiriarhul Eparhiei Argeşului şi Muscelului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic. Totodată, cu binecuvântarea regretatului patriarh Teoctist şi prin directa implicare a ierarhului Argeşului, în anul 1995 au început lucrările la noua biserică ortodoxă românească din Albania, ridicată în oraşul Korcea. Preot paroh pentru acest sfânt locaş de rugăciune a fost numit Tache Veriga. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrările continuă şi astăzi la această biserică.

Raportorul ONU, Heiner Bielefeldt, a vizitat Parohia „Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului”, din Orhei

Sâmbătă, 3 septembrie 2011, la Orhei, a avut loc o întrevedere între o delegaţie condusă de către domnul Heiner Bielefeldt, raportorul special al Națiunilor Unite pentru libertatea religiei şi părintele Sergiu Aga, consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei şi parohul Bisericii „Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului” din acest oraş. În cadrul discuţiilor, părintele Aga a făcut cunoscută distinşilor oaspeţi situaţia actuală a Mitropoliei Basarabiei, parcursul ei istoric cât şi interacţiunea ei cu autorităţile de stat şi locale din ultimele două decenii. Un punct interesant al conversaţiei a survenit în urma conturării de către părintele consilier a evenimentelor istorice prin care a trecut Basarabia după anul 1812, axat pe dreptul Mitropoliei Basarabiei de a-şi recăpăta patrimoniul de care a fost deposedată de către autorităţile sovietice. Situaţia bisericilor cu statut de „monument de arhitectură” ce au fost date în folosinţă prin hotărâre de guvern mitropoliei ce aparţine de Patriarhia Rusă a reprezentat un alt subiect ce a stârnit interesul raportorului ONU. În cadrul aceleaşi întâlniri au fost atinse subiecte actuale pentru societatea religioasă a Republicii Moldova cum ar fi înregistrarea parohiilor şi a cultului musulman, proiectul de lege priprivind anti-discriminarea, prozelitismul religios ş.a.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va efectua o vizită canonică în Germania

În perioada 9-12 septembrie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, însoţit de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române, va efectua o vizită canonică în Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei şi Luxembourgului la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord. Din programul vizitei menţionăm următoarele momente principale:  Sâmbătă, 10 septembrie 2011, în cursul dimineţii, Patriarhul României se va întâlni cu Eminenta Sa Cardinalul Reinhard Marx, Arhiepiscop de Freising şi München, precum şi cu Excelenţa Sa dr. Johannes Friedrich, Episcopul evanghelic al Bavariei. În cursul după-amiezii, va vizita Consulatul General al României din München, iar apoi se va întâlni cu doamna Barbara Stamm, preşedintele Parlamentului Bavarez. Cu acest prilej, vor fi discutate împreună cu autorităţile locale aspecte ale sprijinului constant acordat de acestea Mitropoliei Ortodoxe Române din Germania. Duminică, 11 septembrie 2011, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de ierarhi şi preoţi ortodocşi români şi ai altor Biserici Ortodoxe surori din Europa, va oficia Sfânta Liturghie şi va pune piatra de temelie pentru viitoarea biserică românească din München, cu hramurile Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica.  În cursul după-amiezii, Patriarhul României va adresa un mesaj în timpul festivităţii de deschidere a celei de-a 25-a Întâlniri Internaţionale pentru Pace organizată de Comunitatea Sant` Egidio la München, cu tema „Destinaţi la convieţuire” („Bound to live together”). În cadrul acestui eveniment, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel se va întâlni cu Preşedintele Germaniei, Excelenţa Sa domnul dr. Christian Wulf. Luni, 12 septembrie 2011, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române va prezenta o expunere intitulată „Dialog teologic şi cooperare ecumenică”, în cadrul forumului cu tema Unitatea creştină şi dragostea pentru cei săraci, organizat ca parte a Întâlnirii Internaţionale pentru Pace, la care va participa şi doamna dr. Angela Merkel, Cancelarul Germaniei. În după-amiaza aceleiaşi zile, delegaţia Patriarhiei Române se va întâlni cu domnul dr. Marcel Huber, ministru Secretar de Stat al Guvernului Bavarez, pentru a discuta aspecte privitoare la sprijinirea comunităţii româneşti din Bavaria. Patriarhul României se va întoarce la Bucureşti în seara zilei de 12 septembrie 2011.

DONATORI ŞI PROTESTATARI: DIFERENŢE DE ORIZONT ŞI NUMĂR

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:

În legătură cu unele proteste tardive şi palide privind construirea Catedralei Mântuirii Neamului, Patriarhia Română reaminteşte celor interesaţi:

Sprijinul Statului pentru susţinerea cultelor religioase, inclusiv în ceea ce priveşte construirea de locaşuri de cult, este prevăzut de Constituţia României (art. 29, alin. 5) şi Legea cultelor (art. 10, alin. 6). Aceste acte normative au în vedere faptul că proprietăţile cultelor nu au fost retrocedate în totalitate, iar Biserica Ortodoxă Română a primit doar o mică parte din proprietăţile avute atât înainte de secularizarea din sec. XIX, cât şi înainte de instaurarea regimului comunist. În acelaşi timp, legea specială pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului prevede sprijinul de la bugetele de stat şi cele locale (Legea Catedralei nr. 261/2005, art. I, alin. 2)

Catedrala Mântuirii Neamului nu se construieşte exclusiv cu bani de la bugetul de Stat, ci doar parţial.

În luna februarie 2011, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat procedura colectei naţionale pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului în toate parohiile şi mănăstirile Patriarhiei Române din ţară şi străinătate, colectă care a demarat la 1 iunie 2011. Astfel, fiecare persoană care doreşte să contribuie la ridicarea viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului poate face donaţii în bani şi primeşte chitanţă emisă direct de către Patriarhia Română. Rezultatele colectei sunt promiţătoare!

36.321 de persoane (36.189 fizice şi 132 juridice) au donat până în prezent bani pentru ridicarea viitoarei Catedralei patriarhale, 23.788 dintre aceştia donând bani de la iniţierea recentă a colectei naţionale (1 iunie 2011).

Toate aceste date dovedesc faptul că românii ortodocşi doresc construirea Catedralei Mântuirii Neamului.

Considerăm că cei care încă mai contestă construirea Catedralei Mântuirii Neamului prin acţiuni de protest atentează de fapt la libertatea religioasă a cultelor, garantată de Constituţia României şi la dreptul cultelor de a primi sprijin financiar de la Stat, prevăzut de Legea cultelor.

Catedrala Mântuirii Neamului, ale cărei lucrări de construcţie au început în urmă cu un an, va fi construită în pofida încercărilor disperate ale unor grupuri minoritare protestatare. De ce? Pentru că oamenii credincioşi văd dincolo de orizontul lor biologic. Ei ştiu şi simt că o catedrală adună în iubirea lui Dumnezeu şi în comuniunea fraternă a rugăciunii generaţiile trecute, prezente şi viitoare.

Iată de ce numărul donatorilor pentru construirea Catedralei creşte în fiecare zi, chiar dacă sumele oferite sunt mai modeste din cauza crizei economice. Oricum, Dumnezeu se uită cu prioritate la bunătatea inimii omului darnic şi harnic pentru fapta bună izvorâtă din credință și rugăciune